Expoziția "Unirea Principatelor Române. 150 de ani" (23 ianuarie - 1 martie 2009)

Marcând împlinirea a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române, moment esenţial al constituirii Statului Român modern, Muzeul Naţional de Istorie a României organizează o expoziţie dedicată acestui eveniment istoric plin de semnificaţii. Vernisajul va avea loc vineri 23 ianuarie 2009, orele 13:30, în holul central al muzeului.

      Expoziţia — realizată în colaborare cu Complexul Muzeal Naţional „Moldova” (Iaşi), Muzeul Olteniei (Craiova), Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi Muzeul Naţional Filatelic — se înscrie în seria manifestărilor menite să aducă în atenţia publicului evenimentele şi personalităţile care au avut o contribuţie majoră la formarea României moderne.
      Astfel, alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza — la 24 ianuarie 1859, ca domn al Ţării Româneşti, după ce, la 5 ianuarie fusese ales domnitor în Moldova — reprezintă o etapă majoră în procesul deschiderii naţiunii române către modernitate şi către o evoluţie în acord cu noul spirit al Europei.
      În cadrul expoziţiei se regăsesc o serie de artefacte emblematice pentru momentul Unirii, precum tronurile domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi al doamnei Elena Cuza sau o serie de steaguri purtând stema reunită a Moldovei şi Ţării Româneşti. Vizitatorii vor putea admira obiecte personale ce au aparţinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi soţiei sale, dintre care se remarcă tunica de colonel de lăncieri a viitorului domnitor, diverse arme, dar şi trusa de scris a doamnei Elena Cuza, realizată din metale preţioase.
      Expunerea pieselor urmează criteriul succesiunii cronologice a momentelor care au condus către înfăptuirea unirii, cât şi a tuturor implicaţiilor pozitive decurgând din acest fapt istoric. Este vorba în primul rând despre marile reforme (reforma învăţământului, reforma agrară) strâns legate în memoria colectivă a românilor de numele iniţiatorului şi promotorului lor — Alexandru Ioan Cuza — dar şi de acela al unor sfetnici de nădejde ai săi, precum Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Vasile Boerescu sau Dimitrie Bolintineanu).

      În acest context sunt de asemenea prezentate diverse obiecte ce au aparţinut câtorva din cei mai importanţi oameni politici ai momentului. Astfel, pot fi admirate costumele de diplomaţi ale lui Vasile Alecsanri şi Mihail Kogălniceanu, dar şi instrumente de lucru care au aparţinut lui Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Golescu (susţinător al Unirii şi primul deţinător al funcţiei de ministru de război) sau Vasile Boerescu (jurnalist şi jurist, ulterior ministru de externe). La recrearea atmosferei de epocă contribuie prezenţa unor fotografii şi picturi („Proclamarea Unirii” de Theodor Aman şi „Alexandru Ioan Cuza” de Carol Popp de Szathmáry), medalii, decoraţii, obiecte de artă decorativă. Toate aceste artefacte beneficiază de o prezentare grafică deosebită în catalogul expoziţiei, cuvântul înainte al acestui volum fiind semnat de istoricul Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Române.

Expoziţia este deschisă în perioda 23 ianuarie – 1 martie 2009.